Fişă de monument arhitectural

Teatrul Municipal „Mr.Gh. Pastia”, plasat in zona fostei primarii a orasului Focsani, a fost inaugurat la 22 noiembrie 1913. In spatele acestui nume se ascunde o intreaga istorie, reprezentatiile de teatru incepand inainte de constructia cladirii.
La inceput, spectacolele se tineau in locatiile marilor bogatasi ai anilor 1870, insa Ioan Lupescu prin Anghelina, sotia lui a primit acordul sa construiasca un teatru in spatele Casei de Cultura. In 1906 cladirea a fost demolata datorita conditiilor insalubre in care se afla. Dorind sa construiasca un spatiu cultural pentru cetatenii focsaneni si neavand urmasi, Mr Gh Pastia s-a oferit sa doneze in 1908 primariei 300000(30 miliarde), apoi inca 260000(26miliarde), cerand insa printr-un testament ca in interiorul cladirii sa nu se desfasoare intruniri politice. Avea acces liber la spectacolele de teatru, iar loja centrala ii era rezervata lui si familiei sale. Astfel, in In 1909, la 1 octombrie s-a pus piatra de temelie a teatrului si s-a emis o medalie pe care sunt inscriptionate numele lui Pastia si al primariei. Ioan Lupescu murise.
In urma concursului initiat de Pastia, arhitectul-inginer Constantin Ciugolea din Iasi realizeaza planul viitorului teatru. El reprezinta o reproducere la scara mai mica a teatrelor din Iasi, Paris si Odessa, fiind unul din cele mai frumoase si functionale din Romania. El este construit in stilul eclectic atat de agreat in vestul Europei, insa rar intalnit in stilul arhitectonic romanesc.
Prima piesa jucata pe scena noii locatii a fost „Fantana Blanduziei” reprezentata de actorii Teatrului National din Iasi. Intre timp, datorita cutremurelor, cladirea a suportat importante deteriorari. Insuficienta banilor a contribuit la transformarea sa in cinematograf. Pastia, vazand in ce stare se afla cladirea, ameninta ca-si retrage donatia. In 1912-1913-a cazut cupola, s-a tras cortina de fier(este cea care apara publicul de posibile incendii din timpul spectacolului) si s-a inchis. Pastia a dat restul de avere pentru construirea Ateneului Popular considerand ca banii castigati acolo vor contribui la intretinerea teatrului. In aceasta perioada actorii focsaneni au jucat piesele pe scena Ateneului Popular.
Intre anii 1969-1970 are loc o reparatie capitala a teatrului dupa planurile lui Ciugolea. Pictorul Vlad Romanu, s-a ocupat de decoratii si de desene. Cutremurele din anii 1977 si 1986 afecteaza cladirea teatrului. El este inchis pana in februarie 1989 cand incepe a 2-a reparatie care dureaza 14 ani si de care se ocupa Inginerul Momanu si arhitectul Ranja. Noile picturi cu foita de aur au fost realizate de Alexandru Siminie, vitraliile de Neculai Mirodoni si pictura de Gabriela si Ioan Draghici.

La 24 ianuarie 2004 cladirea teatrului „Mr Gh Pastia” e redata oficial circuitului cultural in prezenta onoranta a presedintelui Romaniei Iliescu, a primului ministru Adrian Nastase si a ministrului culturii si cultelor Razvan Theodorescu.
In data de 27 martie 2004 onoarea de a redeschide stagiunea pe scena renovata a teatrului, a revenit tot Teatrului National din Iasi cu piesa „Cabotinul” de Osborne.
Cladirea teatrului are forma rotunda la exterior, iar interiorul este in forma de semicerc si ne prezinta 3 niveluri pentru diferite grupuri sociale (stalul, etajul cu loja, etajul cu balcon si podul). Stolaria este realizata din lemn de steajar, iar deschiderile spre exterior au vedere la parc si la strada.
Exista trei intrari: una pentru actori(cea din partea parcului), una pentru public(cea din fata cofetariei) si una pentru situatii de urgenta. Peretii din jurul salii de spectacol, sunt camuflati pentru a nu permite sunetelor din afara sa patrunda in interiorul teatrului. Camerele sunt cabine pentru actori. Fiind un teatru gazda, el nu a beneficiat de ateliere improvizandu-se o garderoba si un atelier de croitorie. Mobila a fost realizata prin „Decorativa”, din lemn stratificat, iar scaunele au huse din plus si sunt asezate in panta. A existat si o fosa care a fost desfiintata pentru a mari scena care are forma de cutie. Cortina este rosie, din catifea, stil ghilotina.
Pictura (fresce si basoreliefuri) este realizata in culori de apa si reprezinta masti dramatice si comice.
Centrul de interes al teatrului este cupola.
De-a lungul anilor, Teatrul National a sustinut 28 de premiere, 380 de reprezentatii teatrale, peste 30 de turnee in Bucuresti, Onesti, Vatra Dornei, Buzau, Slatina, Rm Sarac precum si in localitati ale judetului Vrancea. El a gazduit peste 60000 de spectatori. Tot Teatrul municipal a gazduit cenanclul Duliu Zamfirescu,George Enescu, Maximilian, Galele Teatrale Focsanene, Florentin Delmar cat si atelierul de creatie pentru tinerii actori.
Teatrul Municipal, adevarata bijuterie arhitecturala, are o stucatura bogata in ornamente, cu elemente de baroc si renascentiste (in decoratie) fiind acoperita cu foita de aur, creandu-se astfel o spectaculozitate ce mai poate fi remarcata in Europa, doar la Teatrele din Iasi , Cluj, Odessa si Berlin .

Downloadat de 688 ori