Alexandru Lapusneanul

Costache Negruzzi a fost un reprezentant de seama al generatiei pasoptiste si, in multe privinte, un deschizator de drumuri in literature romana.
Nuvela apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei “Dacia literara”, inscriindu-se intr-una dintre directiile romantice, integrate in programul “Introductie”, concept de Mihail Kogalniceanu. Acest program sustinea scriitorii sa se inspire din trecutul istoric al patriei.
Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi s-a inspirit, in principal, din cronicile lui Grigore Ureche, si anume din “Letopisetul Tarii Moldovei”, relatand aspecte din trecutul istoric al romanilor.
Proza imbina realitatea istorica cu fictiunea, ilustrand tema nuvelei, a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in Tara Moldovei. De asemenea, nuvela poate fi citita si din perspective moderna, ca o parabola intre vina si pedeapsa, despre destin si damnare, despre urmarile pe care le pot avea actele unui conducator tiran.
Trasaturile istorice ale nuvelei sunt urmatoarele:a folosit personaje atestate istoric (Alexandru Lapusneanu, Ruxanda, Motoc, Stroici, Spancioc, Petru Rares, Bogdan); actiunea se petrece in Moldova secolului al Xvi-lea, ilustrand a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul;existenta ierarhiilor sociale (tarani-boieri-clerul-domnitor), conflictele sociale (intre domn si boieri, intre domnitor si Motoc) si conflictele politice (intre domnitor si Stefan Tomsa, intre Lapusneanul si Polonia); obiceiurile (ritualul de inscaunare) si vestimentatia.
In afara de datele istorice reale, in nuvela se manifesta si fictiunea: de exemplu Motoc, Spancioc si Stroici nu mai traiau in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul; scena din Mitropolie, linsarea lui Motoc, precum si celelalte episoade/scene care nu respecta adevarul istoric reflecta talentul prozatorului de a transfigure realitatea prin mijloace artistice.
Structura nuvelei este de factura romantica prin violenta faptelor, acest lucru reiesind din urmatoarele caracteristici: scenele violente care starnesc groaza (cateva exemple ar fi: masacrul de la Curtea domneasca si linsarea lui Motoc de catre multime); sadismul personajului; inspiratia din istorie (dupa cum propuneau pasoptistii, cei de la “Dacia literare”); antiteza dintre Domn-Ruxanda si dintre Motoc (care esra boier tradator)- Spancioc si Stroici (erau patrioti, salvasera tara de un tiran); ilustrarea obiceiurilor si a traditiilor (biserica, inscaunarea, ospatul).

“

Downloadat de 225 ori

”