Zona litorală

Interferenta dintre Podisul Dobrogei, gurile de varsare ale Dunarii si Marea Neagra creeaza un spatiu geografic original cu o puternica interconectare a componentelor sale (Dobrogea, Dunare, Mare).
Prin zona litorala se întelege îndeosebi tarmul înalt al Dobrogei de la Capul Midia la Vama Veche.
Are toate caracteristicile Podisului Dobrogei de Sud, fiind o subdiviziune a acestuia.
Generalitati
Reluând unele caracteristici, acestea vor putea fi mai bine puse în evidenta: Relieful este relativ abrupt, înalt si este influentat de ondulatiile placii de calcare sarmatiene pe care se dezvolta;
Clima se diferentiaza (fata de Dobrogea si de restul tarii) printr-o insolatie puternica (cea mai ridicata), precipitatii foarte reduse (sub 400 mm/anual), temperaturi ridicate iarna (chiar pozitive la Mangalia), un numar mai redus de zile tropicale, datorita influentei marii si o nuanTa mai oceanica a contrastului termic mediu anual;
Hidrografia este dominata, pe uscat, de existenta unor lagune (Siutghiol) si limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia), barate prin acumularile de nisip, datorate curentului circular al Marii Negre;
Vegetatia stepica este saraca în specii; lagunele, limanurile, baltile si fostele golfuri ale marii au avut pâna de curând o vegetatie specifica, de mlastina (de exemplu în zona Venus sau fosta mlastina Comorova de la Neptun);
Populatia este concentrata în orase cu functii economice si urbane deosebite: Constanta, Ovidiu, Navodari, Eforie, Techirghiol, Mangalia;
Zona litorala are un potential heliomarin, balnear, climateric si recreativ deosebit fiind – prin dotari si circulatia turistica – principala regiune turistica a tarii.

Platforma continentala
Platforma continentala cuprinde spatiul submers din fata tarmului nostru. Este o câmpie litorala invadata în postglaciar de apele Marii Negre.
Are adâncimi foarte reduse si o panta domoala.
Râurile continentale (Sfântu Gheorghe, Casimcea) au creat în trecut vai care se prelungesc submers pâna în larg.
Curentul circular al Marii Negre a barat vaile mici formând limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia) sau foste golfuri, formând lagunele (Razim-Sinoe si Siutghiol).
Platforma continentala a Marii Negre are rezerve de hidrocarburi exploatate cu ajutorul platformelor de foraj marin.
Platforma continentala coboara de la nivelul zero (Tarmul) la adâncimi de 180-200m, dar la distanTe mari de uscat.
Este acoperita doar cu ape marine caracteristice stratului superficial (cu 02, cu o salinitate mai redusa, de 16-17%).
ïn prezent nivelul Marii Negre se afla într-o usoasa crestere (transgresiune), abia perceptibila (1mm/an).
Apa marina a platformei cuprinde o fauna bogata (delfini, sturioni, guvizi, stavrizi, rechini, meduze, scoici etc.).
Valurile apei sunt influenTate de vânturi, fiind mai mari când exista o circulatie din directia nord-estica.

Litoralul romanesc
Litoralul românesc al Marii Negre, în lungime de 244km, cuprinde doua sectoare: un tarm jos, între Sulina si Capul Midia, si un Tarm înalt cu faleza, între Capul Midia si Vama Veche.