Subcarpaţii şi Podişul Moldovei

SUBCARPATII SI PODISUL MOLDOVEI

Subcarpatii Moldovei sint cuprinsi intre Valea Moldovei (in nord), Valea Trotusului (in sud), Carpatii Orientali (in vest) si culoarul Siretului (in est).
Subcarpatii Moldovei formeaza o zona de trecere de la Carpatii Orientali la Podisul Moldovei. Desi unele trasaturi subcarpatice sint prezente pe o zona foarte ingusta (4 km) si la nord de Valea Moldovei (depresiunile Solca si Cacica), aceasta este inclusa la Podisul Sucevei, Subcarpatii in forma clasica fiind doar la sud de Valea Moldovei.
Relief si subdiviziuni
Subcarpatii Moldovei au un relief relativ mai simplu decit celelalte regiuni subcarpatice.
Relieful lor este grefat pe o structura mai simpla, mai putin cutata si este format dintr-un singur sir de dealuri si un singur sir de depresiuni.
Pe vaile principale (Bistrita si Trotus), care-i traverseaza pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizeaza o legatura naturala strinsa intre Carpatii Orientali, Subcarpati, culoarul Siretului si Podisul Moldovei; spre nord, aceasta functie este realizata pe Valea Moldovei.
Subcarpatii Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m si altitudini extreme cuprinse intre 911 m (Culmea Plesului) si 150 m spre culoarul Siretului.
Sint alcatuiti predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate in sirul de dealuri (Plesu, Pietricica).
Dealurile sint dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamt-Cracau-Bistrita-Tazlau-Casin pe o structura de sinclinal alungit limitrof Carpatilor. Spre culoarul Siretului si al Moldovei exista o prispa de depunei piemontane (pietrisuri si nisipuri).
Principala caracteristica a Subcarpatilor Moldovei o constituie succesiunea dinspre zona montana spre exterior, in doua fisii paralele, a unui singur sir de depresiuni (depresiunile Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin) si a unui singur sir de dealuri (dealurile Plesu, Corni, Runcu, Barboiu, Pietricica).
Spre sud, intre Trotus si Susita, spatiul depresionar se reduce foarte mult, dar are o intindere mai mare si o forma mai deosebita zona dealurilor reprezentate de dealul Ousoru, continuat spre Valea Siretului cu platforma Zabrauti si o prispa de depuneri piemontane.
(1) Depresiunea Neamtului, situata in nord, este relativ mica si marginita strins de Culmea Plesului si Dealul Corni. Este strabatuta de riurile Neamt (care in cursul superior se numeste Ozana) si Topolita.
(2) Depresiunea Cracau-Bistrita este situata pe Bistrita si prelungita pe afluentul ei Cracau. Este mult mai larga, dealurile care o marginesc sint mai mici (Dealul Cornii 592 m, Dealul runcu, 507 m) si ofera o larga deschidere si legatura spre culoarul Moldova-Siret. Zona depresionara se continua pina aproape de Bacau; in axul ei, pe Bistrita, este dezvoltat un sistem de trasee fluviale etajate. Este puternic industrializata (Piatra Neamt, Roznov, Savinesti, Buhusi).
(3) Depresiunea Tazlau – Casin este situata pe riurile Tazlau-Trotus-Casin (care isi aduna apele la Onesti) si are un pronuntat caracter longitudinal; este marginita spre est de culmea Pietricica (746 m), bine evidentiata in relief si impadurita, iar spre sud de Dealul Ousoru (753 m). Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, strabatut de Tazlau. Este industrializata mult in zona de confluenta cu Trotusul (Onesti-Borzesti).

Clima, hidrografia, invelisul biogeografic si resursele naturale
Subcarpatii Moldovei au un climat influentat de pozitie, altitudine si desfasurarea in altitudine.
Temperatura medie scade de la sud la nord (9°C la Onesti, 8°C la Tirgu Neamt) si scade cu altitudinea.
Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1°-2°C decit zona montana si Podisul Moldovei, datorita adapostului morfologic.
Circulatia aerului este predominanta din directia nord-vest (datorita canalizarii aerului ce traverseaza Carpatii in lungul vailor principale: Moldova, Bistrita, Trotus), dar patrunde uneori si Crivatul din nord-est, peste inseuarile joase ale dealurilor subcarpatice. Precipitatiile sint de 600-700 mm/an. In nord se resimt influente scandinavo-baltice
Pe ansamblu este un climat de dealuri joase (in depresiuni) si de dealuri mai inalte (pe culmile Pietricica si Plesu). In depresiunile Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin se produc iarna inversiuni de temperatura, iar dinspre zona montana bat uneori (mai des primavara) vinturi cu caracter de foen.
In nord curge Moldova, care primeste ca afluenti riurile Neamt (Ozana) si Topolita, in partea centrala curge Bistrita (cu afluentul ei Cracau), iar in sud Trotusul, care primeste la Onesti riurile Tazlau, Casin si Oituz.
Exista lacuri de acumulare pe Bistrita si citeva iviri de izvoare minerale (Oglinzi, Baltatesti).
Vegetatia naturala predominanta o reprezinta padurile de stejar (in amestec cu alte foioase), paduri de gorun (in amestec cu carpen) si pe dealurile mai inalte, paduri de fag.
Solurile predominante sint solurile argiloiluviale, solurile cenusii si cernoziomice (frecvente in depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita). Linga Piatra Neamt, la contactul dintre zona montana si Subcarpati exista rezervatia paleontologica si geologica de la Cozla.
Resursele naturale ale Subcarpatilor Moldovei sint: sare, petrol, gaze asociate, saruri de potasiu, roci de constructie (argila), potentialul hidroenergetic al riurilor (valorificat in cadrul Bistritei), apa (pentru industrie si consum urban), resurse de soluri si terenuri arabile favorabile agriculturii, pajisti de dealuri (relativ reduse ca intindere), un fond forestier (modest insa), si izvoare minerale care favorizeaza tratamentul balneo-climateric.
Populatia si asezarile
Zonele depresionare au o densitate ridicata a populatiei (150-200 loc./km¨) datorita sporului natural ridicat (6-7 %o) fata de media pe tara.
Exista deplasari permanente (spre alte regiuni si spre orase) si fenomene de navatism atit spre orase (Piara Neamt, Buhusi, Bacau, Onesti, Tirgu Neamt), cit si spre platformele industriale, (Borzesti, Roznov, Savinesti).
Satele sint mari si au in general o structura adunata. Au profil agricol, industrial, sau legat de exploatarea unor resurse. Un fost centru urban pina in secolul trecut (Tirgu Trotus) a devenit localitate rurala.
Orasele sint: Piatra Neamt, Onesti, Buhusi, Tirgu Neamt, Tirgu Ocna.
Piatra Neamt (123.000 loc.) a devenit in ultimele decenii un oras mare la nivelul retelei urbane a tarii. Este un oras modernizat, care imbina arhitectura veche cu constructiile mai noi. Are vocatie industriala (industria lemnului, constructii de masini) completata de platformele industriei chimice din apropiere (Roznov, Savinesti), la care se adauga activitati comerciale, administrative, culturale si turistice.
Onesti (59.000 loc.) este un oras complet nou construit (in anii 1965-1970) pe locul fostului sat cu acelasi nume o data cu zona industriala din apropiere (Borzesti). A devenit principalul centru urban de pe Valea Trotusului. In apropiere Tirgu Ocna (16.000 loc.) a ramas mai mult un centru de extractie a sarii. Buhusi (22.000 loc.) este compus dintr-o parte mai veche (situata in vale) si o parte mai noua, construita pe o terasa a Bistritei; are industrie textila si alimentara. Tirgu Neamt (22.000 loc.), centru istoric si centru urban vechi, are o industrie mai modesta (indeosebi de prelucrare a lemnului).
Caracteristici economico-geografice
Subcarpatii Moldovei reprezinta o zona activa din punct de vedere economic.
Petrolul, cunoscut si exploatat inca din secolul trecut, se extrage in prezent la Solont, Balcani, Pirjol, Stanesti, Tescani, Tazlau, Tirgu Ocna si Casin ; alte exploatari (Moinesti, Zemes, Medirzau, Lucacesti) se afla situate inspre vest, spre zona flisului.
Petrolul extras din zona flisului si din Subcarpati se prelucreaza la Borzesti si Darmanesti. La Beresti-Tazlau se exploateaza gaze naturale. La Borzesti, pe linga produse de rafinare a petrolului se obtin si diferite produse ale industriei petrochimice (cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, mase plastice). Din Depresiunea Transilvaniei ajunge aici o conducta de gaz metan.
Centrele electroenergetice principale sint termocentrala Borzesti, alte termocentrale mai mici (Piatra Neamt, Buhusi) si citeva hidrocentale, pe Bistrita (intre Piatra Neamt si Bacau).
Industria chimica produce diverse produse petrochimice (Borzesti), fire sintetice (Savinesti), ingrasaminte azotoase (Roznov), produse clorosodice (la Borzesti pe baza extractiei de sare de la Tirgu Ocna), celuloza si hirtie (Piatra Neamt). Sarurile de potasiu exploatate la Tazlau sint folosite in industria de ingrasaminte complexe.
Industria lemnului este mai reprezentativa la Piatra Neamt (cherestea de rasinoase) si Onesti (cherestea de fag).
Industria materialelor de constructii este reprezentata la Piatra Neamt, unde se obtin prefabricate din beton, ceramica pentru constructii si ceramica fina.
Industria textila realizeaza produse de prelucrare a lanii la Buhusi si tricotaje la Piatra Neamt.
Fondul funciar bun, cu terenuri arabile intinse in depresiuni, permite cultura cerealelor, a plantelor industriale, furajere si pomicultura.
Cresterea animalelor se face pe baza unor pasuni si a culturii plantelor furajere; exista efective notabile de bovine, ovine, porcine, precum si de pasari.
Caile de comunicatie principale pornesc de pe culoarul Siretului (pe unde trece magistrala feroviara 5 si drumul international E 85 Bucuresti-Suceava) pe vaile principale spre zona subcarpatica si Carpatii Orientali.
Pe Valea Trotusului trece o cale ferata electrificata transcarpatica, de o deosebita insemnatate (Adjud-Onesti-Comanesti-Ciceu), insotita si de o sosea.
Pe Valea Bistritei este calea ferata Barcau-Piatra Neamt (si de aici la Bicaz) cu un drum rutier paralel. Recent orasul Tirgu Neamt a fost legat printr-o cale ferata noua de Pascani, racordindu-l astfel la reteaua feroviara a tarii.
Sosele modernizate leaga, de asemenea, Piatra Neamt de Roman, Tirgu Neamt de Pascani si Tirgu Neamt de Piatra Neamt.
Turismul cuprinde obiective de interes national si international in partea de nord, in jurul orasului Tirgu Neamt; Cetatea Neamtului, manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu, statiunile Oglinzi si Baltatesti. Exista obiective turistice si in orasul Piatra Neamt, in imprejurimi (Cozla) si la Tirgu Ocna (salina).
Diferentierea Podisului Moldovei in cele trei diviziuni: Podisul Sucevei, Campia Moldovei si Podisul Barladului se datoreaza faptului ca partea nordica a Podisului Moldovei a avut o evolutie mai indelungata sub actiunea agentilor externi, fata de partea sudica, precum si particularitatilor biopedoclimatice.
In Podisul Sucevei masivele deluroase alterneaza cu portiuni joase generand un relief neuniform. Aceste sunt:
– portiuni joase:
– Depresiunea Radauti;
– Culoarul Sucevei;
– masive deluroase:
– Dealul Cungi (688 m);
– Dealul Dragomirnei (522 m);
– Culmea Siretului fragmentata de inseuarile Bucecea si Ruginoasa in Dealul Bour si Dealul Mare (588 m).

De ce subunitatea situata in NE Podisului Modovei poarta denumirea de Campia Moldovei (Campia Jijiei). Aceasta se datoreaza importantei agricole a zonei si nu aspectului reliefului (a carui nota dominanta este aceea de dealuri scunde).

Podisul Barladului este puternic fragmentat de Bardlad cu afluentii sai:
– Barlad;
– Crasna;
– Vaslui;
– Racova;
– Tutova;
– Zeletin
Afluentii Siretului sunt:
– pe dreapta:
– Suceava;
– Moldova;
– Bistrita;
– Trotusul.
– pe stanga:
– Barladul;
– Covurlui.
Afluentii Prutului, in ordinea in care ii primeste sunt:
– Baseul;
– Jijia cu Sitna si cu Bahlui.

In vaile raurilor ale caror ape scad mult in timpul varii se instaleaza iazuri; se remarca iazul Dracsani instalat pe valea raului Sitna.

Diferentierile climatice din cele trei subunitati ale Podisului Moldovei aparute pe fondul general al climatului de dealuri sunt:

– in Podisul Sucevei: influente baltice, temperaturi medii anuale de 6 – 8 gr.C, precipitaii bogate (600-800 mm/an), ierni prelungite;
– in Campia Moldovei: se interfereaza influentele baltice cu cele de ariditate, temperaturi medii anuale de 8 – 9 gr.C, precipitatii 400 – 500 mm/an, bate Crivatul ( vant geros);
– in Podisul Barladului: influente est-europene de (de ariditate), temperaturi medii anuale de 8 – 9 gr.C, se accentueaza gradul de conmtinentalism, precipitatii scazut (400 – 500 mm/an), ierni foarte reci, veri fierbinti, secete frecvente

Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia:
– in Podisul Sucevei, climatul de dealuri inalte (cu caracteristicile prezentate mai sus) favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al padurilor de amestec, fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.). Aici se afla rezervatii la Fromoasa si Bosanci.

Downloadat de 454 ori