Delta Dunarii
February 21, 2009 scris de Ana-Maria Dobre
In categoria Geografie
Delta Dunarii, rezervatie naturala complexa, care constituie un teren favorabil pentru dezvoltarea unei bogate flori si faune, specifica ecosistemelor acvatice.
Delta reprezinte cea mai intinsa si compacta suprafata stuficola de pe glob, ocupand o suprafata de 240.000 ha. Este formata prin actiunea fluviului si a marii: existenta aluviunilor, lipsa mareelor, panta redusa a fluviului si a platformei continentale, curentii circulari ai Marii Negre in timpul cuaternarului.
La Marea Neagra Dunarea se ramnifica in trei brate: Chilia, Sfantu-Gheorghe si Sulina. Cantitatea de aluviuni depusa in delta este de citca 67-80 tone annual.
Bratul Sfantu-Gheorghe este foarte cotit, cu o albie unica, avand cotiturile inscrise pe un traseu rectiliniu pana la mare, unde linia tarmului formeaza punctul cel mai avansat al tarmului deltei.
Canalul Sulina, in linie dreapta pe zeci de kilometric, prin mijlocul deltei, este neexpresiv in morfologia acesteia deoarece este traversat de unele grinduri si a fost taiat de unele vechi sahale.
Bratul Chilia are forma arcuita, este ramnificat in brate, avand multe ostroave, doua delte interne si o a treia la mare.
Exista o osatura a deltei data de grinduri. Ele sunt de trei feluri : fluviale, marine si continentale.
Grindurile fluviale, sau de mal, sunt cele mai raspandite. Se infatiseaza ca fasii inguste, tot mai subtiri si mai joase spre aval. Cele mai mari sunt la intrarea in delta. sunt grinduri longitudinale dirijate spre V-E. S-au format din aluviuni fluviale formate in urma revarsaturilor.
Grindurile marine sunt cele mai mari, traversale pe directia de curgere a apelor in delta, cu directia mai mult N-S. Sunt formate din nisipuri marine, fiind grinduri complexe rezultate din colisarea a numeroase cordoane litorale (Letea, Caraorman, Saraturile).
Grindurile continentale sunt fragmente din Bugeac inglobate in delta si se intalnesc numai in nord (Chilia, Stipoc).
Stuful formeaza aici immense insule de plaur, cu adancimi de 0,60-2 , consolidate de sedimente depuse in Vegetatia deltei este reprezentata prin numeroase specii de plante acvatice, natante si submerse, completate cu diverse specii caracteristice terenurilor mlastinoase.
Impresionantul trunchi de ape si pamanturi, este insa, nu numai o uriasa colectie botanica, ci si un vast paradis al pasarilor si al mamiferelor.
In jurul lacului Razelm traiesc multe broaste testoase de uscat, care se intalnesc tot mai rar in Dobrogea.
O alta bogatie a Deltei o reprezinta pestele si in special sturionii, (morunul, nisetrul, pastruga) “purtatorii” icrelor negre. Ei migreaza din Marea Neagra in Dunare pentru a-si depunde icrele. Cega si viza traiesc tot timpul anului in apele fluviului.
Unica prin bogatia florei si faunei sale, prin privelisti de o frumusete fermecatoare, Delta Dunarii este recunoscuta pe drept cuvant ca un “parc” natural cum altul nu se intalneste in Europa, care pastreaza splendoarea neegalata a naturii.
Comments