Dealurile de Vest

Pozitie si limite-Dealurile de Vest
Ca geneza, Dealurile de Vest sunt foste campii de acumulare litorala in timpul Pliocenului, continuate pe uscat cu acumulari continentale de tip piemontan.
Dealurile de Vest patrund in interiorul Carpatilor Occidentali, urmind culoarul Timisului, al Begai, Muresului si depresiunile-golf (Zarand, Beius, Vad-Borod).
Spre sud tin pina la marginea Muntilor Locvei (la varsarea Nerei in Dunare), iar spre nord depasesc Campia Somesului pina sub poala Muntilor Oas.
Limita spre vest o constituie Campia de Vest, trecerea facindu-se pe alocuri foarte incet, aproape impercetibil.
Continuitatea Dealurilor de Vest este intrerupta in dreptul Muntilor Zarandului (aici Campia Aradului vine in contact direct cu muntii) si este fragmentata de vaile largi ale unor rauri (Timis, Somes).
Dealurile de Vest, denumite uneori si dealurile Banato- Crisene, reprezinta o bordura deluroasa intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest, sub forma unui plan de racord cu o inclinare relativ redusa.
In partea de nord, intre Barcau si Somes, acolo unde Muntii Apuseni au suferit o ridicare mai redusa, exista o asociere de culmi semiingropate in sedimente (“muntii ascunsi”) si zone depresionare largite: este vorba de “jugul intercarpatic”; acesta cuprinde un aliniament de culmi mai inalte (Meses, Prisnel, Dealu Mare, Preluca), prin care se face legatura intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali; spre vest culmile sunt “aproape“ingropate”
Odata cu ridicarea Carpatilor Occidentali si sedimentarea Marii Pannonice, sedimentele s-au format in campii “inalte”, iar apoi “dealuri”.
Relief si subdiviziuni-Dealurile de Vest
In unele locuri, de sub cuvertura de roci friabile (ideosebi nisip, argile, marne, acumulari piemontane) apar roci mai dure cu aspectul unor “maguri”; acestea pot fi din sisturi cristaline (Culmea Codrului, Magura Simleului) sau roci vulcanice (Lucaret, magurile din piemontul Codrului).
Structura Dealurilor de Vest este monoclinala, inclinind usor de la est la vest. Ca forme genetice de relief, Dealurile de Vest cuprind suprafete piemontane, glacisuri, maguri, vaile terasate ale riurilor principale.
Altitudinea medie a Dealurilor Vestice este de aproximativ 300 m, la contactul cu campia coborind la 100-120 m, iar la contactul cu muntele urcind la 400 m si uneori putin mai mult (450-500 m).
In partea de nord, intre Barcau si Somes, acolo unde Muntii Apuseni au suferit o ridicare mai redusa, exista o asociere de culmi semiingropate in sedimente (“munti ascunsi”) si zone depresionare largite: este vorba de “jugul intercarpatic”; acesta cuprinde un aliniament de culmi mai inalte (Meses, Prisnel, Dealu Mare, Preluca), prin care se face legatura intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali; spre vest culmile sunt aproape “ingropate” in sedimente (Magura Simleului, Culmea Codrului), desi sunt formate din roci dure.
Intre aceste doua aliniamente, regiunea deluroasa cuprinde Depresiunea Simleului si Dealurile Salajului, iar spre Muntii Gutii zona deluroasa din apropiere de Baia Mare. Acest spatiu (Simleu-Salaj) apartine genetic Dealurilor de Vest (nu Depresiunii Transilvaniei) si trbuie considerate ca subdiviziune a acestora.
Intre Somes si Crisul Negru se afla Dealurile Crasnei si Dealurile Oradiei.
Muntii Padurea Craiului se continua cu Dealurile Ghepisului si o serie de dealuri din Depresiunea Beiusului.
Muntii Codru Moma se continua cu piemontul Codrului cu iviri de maguri vulcanice.
In partea de nord a Muntilor Zarandului exista, de asemenea, o serie de dealuri ce coboara spre axa Depresiunii Zarandului, iar spre vest dealurile sunt inlocuite de un contact brusc (un glacis de eroziune), unde este amplasata podgoria Aradului (intre Pincota si Paulis).
Intre Mures si Bega se afla Dealurile Lipovei, scunde, care sunt (ca pozitie) un “piemont” al Muntilor Zarandului (intrerupt de Mures).
Spre Campia de Vest dealurile se continua cu o campie inalta cu aspect colinar (Campia Vingai).
In culoarul Begai exista, spre Muntii Poiana Rusca, o serie de dealuri (denumite frecvent Dealurile Fagetului).
Muntii Banatului sunt marginiti de dealurile joas ale Tirolului, apoi de Dealurile Oravitei, continuate pe Caras si Nera de Depresiunea Oravita.
Clima-Dealurile de Vest
Clima Dealurilor de Vest este blinda, asemanatoare campiei, cu influente oceanice (cea mai mare parte) si submediteraneene (in sud).
Temperatura medie anuala este diferentiata de la sud (10o – 11oC) la nord (8o – 9oC) si intr-o mica masura cu altitudinea. Datorita vinturilor de vest si expozitiei, precipitatiile sunt destul de ridicate (600-700 mm/an). Pe ansamblu au un climat de dealuri joase.
Hidrografia-Dealurile de Vest
Hidrografia cuprinde riuri alogene mari (Timis, Mures, Crisurile, Somes), care aduna afluenti mai mici din zona deluroasa, ape subterane (indeosebi sub forma izvoarelor geotermale la Felix si Tinca, si izvoare minerale la Lipova) si lacuri (Lacul Petea de linga Felix si mici acumulari de interes hidroenergetic sau piscicol).
Vegetatia-Dealurile de Vest
Vegetatia predominanta o reprezinta padurile de stejar (care pe alocuri coboara in campie sau urca pe muntii josi si depresiunile-golf), puternic transformata.
In prezent este un domeniu heterogen, de vegetatie naturala, pasuni secundare, suprafete pomicole, viticole si terenuri arabile.
Fauna-Dealurile de Vest
Fauna, caracteristica padurilor de stejar, este corelata cu zonele mai inalte (lup, mistret).
Solurile-Dealurile de Vest
Solurile sunt predominant molisoluri spre campie si argiluvisoluri (pe un substrat argilos) la altitudini mai mari si in depresiunile-golf.
In Dealurile de Vest (spre contactul cu campia) se afle situata rezervatia de flora si fauna (cu Nimphaea Lotus Thermalis).
Populatia si asezarile-Dealurile de Vest
Populatia Dealurilor de Vest se caracterizeaza prin densitati relativ reduse (50-75 loc./km2) influentate de migratia spre centrele urbane mari si sporul natural modest (chiar negativ in partea de sud).
Populatia romaneasca predomina net. Apar si spatii cu o semnificativa populatie maghiara (in zona Oradea-Marghita si la Zalau) sau germana (svabi in zona Lipova si Buzias).
Asezarile umane sunt asezate, uneori compacte sau liniare (alungite pe vai).
Asezarile urbane sunt situate in interiorul Dealurilor de Vest (Zalau, Cehu Silvaniei, Simleu Silvaniei, Lipova) sau la contactul acestora cu campia (Marghita, Tasnad, Oradea, Pincota, Buzias).
O pozitie deosebita au orasele situate in depresiunile-golf (Alesd, Beius, Ineu, Sebis), legate economic si situate in zona deluroasa.
Functii urbane si economice mai semnificative cu influenta in teritoriul Dealurilor de Vest au orasele Zalau, Simleul Silvaniei, Oradea (acesta apartine insa campiei) si Lipova.
Resurse-Dealurile de Vest
In cuprinsul Dealurilor de Vest exista resurse energetice importante: carbuni inferiori (in bazinul Barcaului si Dealurile Buziasului), petrol (la Suplacu de Barcau) si surse geotermale.
In bazinul Barcaului lignitul se extrage in zona Sinersig-Visag, care in perspectiva urmeaza sa fie utilizat intr-o termocentrala construita la Lugoj.
Petrolul din zona Suplacu de Barcau este preluat pe loc intr-o rafinarie de mici dimensiuni.
Apele geotermale sunt folosite terapeutic (Felix, 1 Mai, Marghita) sau pentru termoficare (cartierul Rogerius din Oradea).