A opta minune a lumii – Salinele României

February 21, 2009 scris de  
In categoria Geografie

România se poate remarca printre cele mai atractive destinaţii turistice, datorită potenţialului natural existent. Stabile în timp, cu un microclimat constant, aceste palate de sare cu aerosoli salini, ce au efecte terapeutice asupra sănătăţii, constituie locuri cu condiţii ideale pentru amenajarea de trasee turistice.
În interiorul salinelor există complexuri moderne de sănătate ce valorifică potenţialul microclimatului specific, complexuri de recreare cu spaţii amenajate pentru desfăşurarea concursurilor sportive naţionale şi internaţionale, locuri de joacă pentru copii, locaşe de cult în care au avut loc servicii religioase într-un cadru inedit. Societatea Naţională a Sării a dezvoltat turismul în cinci din cele şapte saline din România, fiind de altfel şi singurul producător de sare intern.

Salina Cacica

Este situată în localitatea cu aceeaşi denumire, este amplasată în partea de N a ţării, la 42 kilometri vest de oraşul Suceava şi 17 kilometri nord de Gura Humorului. Aerul puternic ozonat, puritatea şi frumuseţea naturii fac o destinaţie de vis din acest loc în orice anotimp fie pentru odihnă sau agrement, fie pentru tratamentul bolilor respiratorii. Intrarea în „ocnă“ se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn. Munca cu dalta şi barosul a ocnaşilor de altădată a lăsat adevărate lucrări de artă, care poartă pecetea talentului – scări de acces tăiate în masivul de sare, tavane boltite sau galerii imense. Dar adevărata măsură a măiestriei celor care au săpat sarea cu ciocanul o dau mica biserică dăltuită în sare la o adâncime de 27 de metri şi sala de dans aflată la 37 de metri adâncime. Această capelă catolică dăltuită în sare poartă hramul Sfintei Maria şi îi adună de două veacuri pe toţi localnicii la serviciul divin de Sf. Varvara, protectoarea minerilor.

Salina Slănic

Situată într-un peisaj de o deosebită frumuseţe, conferită de zona de dealuri acoperite de păduri foioase, accesul în localitate fiind asigurat atât pe calea ferată Bucureşti – Ploieşti – Slănic, cât şi pe drumul naţional DN1 Bucureşti – Ploieşti. Salina se numără printre cele tinere, deorece nu are nici trei sute de ani. Actul de naştere al acestei saline poartă data de 20 aprilie 1685. Salina Slănic este cea mai cunoscută dintre salinele noastre peste hotare; încă de la începutul acestui secol, sarea de la Slănic a fost admirată în multe expoziţii internaţionale. Prin puţul de extracţie al minei Unirea, amenajat corespunzător pentru transportul de persoane, se poate coborî până la 210 m adâncime. Ca urmare a volumului mare de sare excavată, 2,9 mil. m3, s-au creat cavităţi cu volume gigantice, cele 14 camere cu profil trapezoidal având aproximativ 80.000 de metri pătraţi. Aceste „palate de sare“ au fost amenajate corespunzator, atât pentru agrement, cât şi pentru tratament.

Salina Ocna Dej

Situată pe teritoriul localităţii cu acelaşi nume, în extremitatea nordică a Câmpiei Transilvaniei, într-o regiune cu aspect colinar, îşi are istoricul ei. Zăcământul de sare a fost cunoscut încă de pe timpul romanilor şi exploatat la suprafaţă, pentru că masivul nu era acoperit în unele părţi decât cu un strat de pământ de doi – trei metri grosime. Documente datând din anii 1061-1063 vorbesc despre exploatările de sare de la Ocna Dej, precum şi despre aşezările omeneşti care s-au întemeiat şi dezvoltat pe lângă minele de sare. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, salina s-a aflat continuu în exploatare. Aici, ca şi în alte părţi, noul a înlocuit vechiul, ajungându-se astăzi ca în camerele de exploatare munca să se desfăşoare la cote moderne. Şi pentru că, indiferent de scurgerea timpului şi a greutăţilor întâmpinate, în conştiinţa oamenilor au rămas prezente cele trei percepte ale creştinismului: credinţa, speranţa, dragostea şi faptul că viaţa lui depinde de voinţa Celui de Sus, care conduce Universul.

Salina Praid

Se află în bazinul Praid, situat pe partea estică a bazinului Transilvaniei, „o solniţă uriaşă“ la baza munţilor Gurghiu, de formă triunghiulară, al cărui vârf sudic este orientat către satul Corund pe structura saliferă Corund – Praid – Sovata. Localitatea Praid se află în judeţul Harghita, la confluenţa pârâului Corund cu Târnava Mică, şi se găseşte la 6 Km sud de staţiunea balneo climaterică Sovata, 35 Km nord de oraşul Odorheiul Secuiesc şi 44 Km nord-est de oraşul Gheorgheni. Principala atracţie a zonei este salina a cărei istorie de început datează de pe vremea romanilor. În anii ’60, în subteran, în mina Doja s-a organizat o bază de tratament pentru bolnavii de astm bronhic, pentru ca în anul 1980 să se amenajeze un complex modern de sănătate şi recreere, care valorifică potenţialul microclimatului specific prin prezenţa aerosolilor salini într-un cadru arhitectonic inedit, la orizontul „50“, la o adâncime de 120 m de la suprafaţă. Pe o distanţă de 1250 m de la intrare până la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei, prin galeria de coastă. În timpul sezonului de vară, numărul persoanelor care vizitează mina şi a bolnavilor care se tratează aici ajunge la cifra de 2500 – 3000/zi. Sălile din subteran sunt dotate cu sistem de iluminat, terenuri de joacă pentru copii, mese de biliard, miniterenuri de jocuri sportive, o bibliotecă, bănci pentru odihnă, un bufet şi chiar o capelă ecumenică, toate acestea având menirea de a oferi o recreare cât mai confortabilă pentru bolnavii care, conform tratamentului, trebuie să petreacă aici patru ore zilnic. Tratamentul de speleoterapie şi climatoterapie este foarte util în cazul bolilor căilor respiratorii (boli astmatice, bronşitice şi alergice). Lacurile sunt cu apă sărată, iar două dintre ele -Ursu şi Negru – conţin în plus şi nămol sapropelic cu virtuţi terapeutice. Sovata dispune de o bogată bază materială compusă din hoteluri, vile-case de odihnă, camping, restaurante, baruri, discoteci şi baze de tratament. De aici se poate pleca spre Cheile Bicazului, spre uimitoarea cetate a Sighişoarei şi spre bisericile fortificate tipic transilvănene. Tot aici, ca şi pe Vârful Bucin, la aproximativ 20 km de Praid, este valorificată zona montană prin promovarea drumeţiei montane, îndeosebi pentru turiştii tineri, precum şi a turismului pentru practicarea sporturilor de iarnă, pe pârtiile de schi existente.

Salina Târgu Ocna

„Nu departe de Târgul Trotuşului sunt saline foarte avute pe care locuitorii le numesc ocne…“ spune Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei“. Bătrână de aproape două milenii, situată în inima Moldovei, pe pitoreasca vale a Trotuşului, istoria Salinei Târgu Ocna se împleteşte cu istoricul metodelor de exploatare a sării din masivele de sare. Partea de sud a Bucovinei, toată Moldova şi Basarabia au fost aprovizionate cu sare de către inepuizabilele saline de la Târgu Ocna, ceea ce l-a făcut pe maiestatea sa împăratul Iosif II, cu puţin timp după intrarea trupelor austriece în Bucovina, să dea dispoziţie să nu se mai aducă sare din Moldova, ci să se prospecteze extragerea sării pe plan local. Imensitatea golurilor, adevărate catedrale săpate în sare, labirintul galeriilor de mii de metri, biserica Sfânta Varvara, sanatoriul îţi creează impresia unui oraş scufundat în adâncuri şi redescoperit pentru a fi din nou dăruit.

Download Salinele României

Downloadat de 135 ori

Comments