Dispozitive electronice

Odata cu inceputurile anilor 1900, electronica s-a dezvoltat rapid, devenind o ramura importanta a tehnologiei.
Rezistoarele si condensatoarele electrice simple reprezinta componente des folosite in circuitele electronice complexe. Un rezistor este un conducator care permite trecerea printr-un circuit a unei anumite cantitati limitate de curent electric. Rezistoarele fixe sunt facute din carbon sau sarma, deasupra sau in interiorul unui material izolant. Rezistoarele variabile au un contact alunecator pentru ca rezistenta sa poata fi reglata.
Un inductor este compus dintr-o bobina de sarma, adesea infasurata in jurul unui miez metalic. Cand curentul trece prin acesta, inductorul devine magnetizat,campul magnetic din jurul lui interactionand cu curentul care trece prin el si tinde sa se opuna oricarei schimbari a intentitatii curentului. Drept rezultat, un curent continuu constant care trece printr-un inductor este limitat doar de rezistenta sarmei. Inductorul se va opune mult mai puternic unui curent alternative sau continuu pulsatoriu. Acest effect este utilizat la unele aparate alimentare cu curent continuu.
Un transformator electric tipic consta in doua inductoare bobinate in jurul aceluiasi miez metalic. O tensiune electrica variabila aplicat primului bobinaj, sau bobinei primare, provoaca un camp magnetic variabil. Acesta induce o tensiune alternative celui de-al doilea bobinaj, sau bobinei secundare.
Un circuit acordat consta, de obicei, intr-un condensator electric conectat la un inductor. Un astfel de circuit se utilizeaza la selectarea, sau acordare semnalelor la radioreceptoare si televizoare. La o anumita frecventa de rezonanta, semnalele aplicate produc o tensiune electrica relativ mare. Pentru selectarea unui post diferit, frecventa de rezonanta a circuitului de acord trebuie schimbata, astfel modificandu-se valoarea condensatorului sau a inductorului, sau selectandu-se un circuit acordat diferit.
In 1904, John Ambrose Fleming a inventat un dispozitiv numit tub cu dioda, acesta fiind un bec continand o placa de metal. Cand becul era aprins, un curent de intensitate mica putea sa treaca intr-o singura directie , numai intre filamentul incandescent si placa.
In 1906, americanul Lee de Forest a facut una dintre cele mai importante descoperiri din electronica, el observand ca, punand un gratar de sarma in spatial dintre filametul si placa tubului, putea sa controleze curentul care trecea prin acesta.
In 1948, William Shockley, Kohn Bardeen si Walter Brattain au inventat tranzistorul. Asemenea tubului electronic, acesta poate amplifica semnalele, insa fiind mai mic si, neavand un filament fragil de alimentat, este si mult mai robust, prin utilizarea lui pierzandu-se mult mai putina energie.
Tranzistoarele sunt numite dispozitive semiconductoare deoarece, spre deosebire de tuburile electrice, ele constau din materiale solide.
Pe langa amplificarea semnalelor, tuburile electrice si tranzistoarele pot avea rolul de comutatoare in circuitele calculatoarelor. Calculatoarele din zilele noastre necesita atat de multe comutatoare din acestea, incat tranzistoarele obisnuite le-ar face prea mari. Tehnologia moderna are solutia: cipul, o placa de siliciu pe care pot fi facute sute de mii de tranzistoare ai alte componente, impreuna cu interconexiunile lor. Cipurile au revolutionat electronica si au facut posibila ca puterea a milioane de componente sa fie folosita in calculatoare de birou relativ ieftine.

Downloadat de 547 ori