Omul – Existenţă întru mister şi revelare –

Omul, denumit de multe ori ca un punct central al creării universului şi privit ca cea mai enigmatică fiinţă, rămâne punctul de plecare pentru multe din lucrările marilor filosofi şi marilor creatori de opere, deoarece, omul, prin mărginirea sa materială, oferă o sursă inepuizabilă de sentimente, senzaţii şi idei.
Istoria ne prezintă evoluţia omului, de la o fiinţă simplă, primitivă, care nu punea accentul decât pe supravieţuire, modalităţi de a vâna, fiind şi acestea note marcante ale inteligenţei dar reprezentând doar nevoia de securitate a omului, ca parte integrantă a regnului animal, până la fiinţa creatoare de idei, concepte, obiecte de artă, invenţii. Astfel, omul se deosebeşte de animal prin capacitatea de crea, de a transforma o imagine, o viziune în ceva palpabil, ceva care poate fi înţeles de cei din jur, influenţându-i într-un fel sau altul, oferindu-le noi surse generatoare de probleme şi inspiraţie.
Capacitatea omului de a accede prin cultură, prin creaţie la un anumit tip de existenţă, îl face pe om să trăiască întru mister şi revelare; în acest sens, Blaga argumentează că „Omul este capturat de un destin creator, într-un sens cu adevărat minunat; omul este în stare pentru acest destin să renunţe – câteodată chiar până la autonimicire – la avantajele echilibrului şi la bucuriile securităţii”. Există controverse în acest sens, dar această existenţă, întru mister şi pentru revelare, nu este o teză mistică pentru că nu semnifică o lume eminamente străină şi diferită faţă de om, cu care acesta nu ar putea comunica decât prin trăiri iraţionale; astfel, cultura nu este o marcă a imediatului ci reclamă o transcedere în sensul fiinţării în mister. Dar ce este misterul pentru Blaga?
Din perspectiva lui Berdiaev, omul nu imită prin creaţie pe Creator ci participă în continuare la actul demiurgiei, adăugând celor şapte zile ale Facerii o perpetuă zi a opta; prelucrând această idee, contemporanul A. Pleşu spune: „ A fi om în chip deplin înseamnă a trâi în extazul celei de-a opta zi”. Creaţia omului are un caracter metaforic revelatoriu şi stilistic, plasându-se în centrul tuturor ideilor care converg spre cunoaşterea adevărului, cunoaştere ale cărei baze se regăsesc în spiritul nemărginit al omului.

Downloadat de 591 ori