(1712-1778) Jean Jacques Rousseau

A fost un filozof iluminist, pedagog, scriitor si compositor francez. Fiu al unui ceasornicar din Geneva, la varsta de 16 ani paraseste orasul natal si, dupa ce practica mai multe meserii in Elvetia si Franta, se stabileste la Paris (1741), devenind unul dintre colaboratorii Enciclopediei (in problemele de muzica).
Natura nelinistita, candida si orgolioasa, sensibila si pasionata, temperament original si independent, a intrat de timpuriu in conflict cu prejudecatile si principiile conservatoare ale epocii.
Urmarit pentru conceptiile sale, in 1762 se refugiaza in Elvetia, apoi in Anglia, pentru a se intoarce in Franta in 1770. In lucrarile “Discurs asupra stiintelor si artelor” (1749), scriere premiata la un concurs initiat de Academia din Dijon, “Discurs asupra originii inegalitatii dintre oameni” (1755), “Contractul social” (1762() s.a. Rousseau dezvolta conceptiile sale privind influenta nociva a civilizatiei asupra omului, originea societatii, inegalitatea dintre oameni.
Criticand societatea contemporana si idealizand “starea naturala”, in care oameni ar fi fost liberi si egali, Rousseau sustine ca omul este “bun de la natura” , dar ca societatea il corupe. El vede originea inegalitatii sociale in aparitia proprietatii private, care a dus la formarea statului, si mai tarziu la despotism. Intrucat inegalitatea incalca asa-numitul contract social incheiat intre oameni in perioada trecerii de la starea naturala la cea “civila”, ea trebuie inlaturata.
Analiza dialectica facuta de Rousseau aparitiei si dezvoltarii inegalitatii sociale a fost apreciata de Engels ca geniala. Rousseau privea ca legitima insurectia poporului impotriva despotismului. El era un adept al ideii suveranitatii poporului si preconiza, ca ideal de stat, republica patriarhala, in care cetatenii pot aproba in mod direct legile.Critica rousseaueana a civilizatiei si teoria contractualista au avut, in conditiile epocii, un rol progresist. Rousseau a criticat religia si biserica oficiala, intoleranta religioasa, dar a ramas un adept al deismului, pe care-l interpreta ca o religie bazata pe sentiment. Conceptia pedagogica a lui Rousseau expusa in opera “Emil, sau despre educatie” (1762, trad. romana), preconizeaza conformitatea educatiei cu natura proprie a copilului.
Totodata, Rousseau a accentuat importanta educativa a muncii, aratand ca eroul romanului sau, Emil trebuie sa-si insuseasca o profesiune, menita sa-I asigure independenta in viata. Limitele principale ale conceptiei pedagogice ale lui Rousseau constau in individualismul ei sin in izloarea de societate a procesului educativ.

Studii, lucrări de sinteză – filozofice, sociale, literare şi de artă
• Discurs asupra ştiinţelor şi artelor – (1750) – (Premiul Academiei din Dijon)
• Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni – (1755)
• Scrisoare către D’Alembert asupra spectacolelor – (1758)
• Contractul social – (1762)
• Consideraţiuni asupra orânduirii din Polonia – (1772)
• Scrisoare despre muzica franceză

Romane
• Emile sau despre educaţie (roman pedagogic) – (1762)
• Iulia sau noua Heloiză (roman epistolar) – (1761)
Opere – libret şi muzică
• Muzele galante – (1745)
• Ghicitorul satului – (1752)
Pagini confesive
• Rousseau, judecător al lui jean Jacques – (1776)
• Confesiuni – postum – (1781 – 1788)
• Visările unui hoinar singuratic – postum – (1782)

Downloadat de 574 ori