Referat – Galaxia Gutenberg

Marea sciziune dintre artă şi ştiinţă, specifică secolului al XVI-lea, a avut loc în urma apariţiei metodelor mai rapide de calcul

La începutul secolului al XVI-lea, tiparul a asigurat victoria numerelor sau a ordonării lor vizuale. La sfârşitul secolului al XVI-lea începuse deja să se dezvolte arta statisticii.
Apoi a avut loc un eveniment care a dramatizat în mod frapant separarea dintre litere şi cifre. Aceasta înseamnă că separarea literelor de cifre, care s-a efectuat atât de încet, se terminase prin renunţarea la obiceiul de a proceda de la stânga la dreapta în mânuirea cifrelor.
Astăzi când şi ştiinţa a trecut de la modul segmentar la cel configuraţional sau structural, de observare, sunt greu de înţeles cauzele dificultăţilor şi ale confuziei care au învăluit aceste probleme din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Tiparul a fost cel care a permis liteelor şi cifrelor să pornească pe căile lor specializate şi divergente, spre deruta de atunci permanentă a artelor şi a ştiinţelor.
Francis Bacon, purtător de cuvânt al „modernilor”, mai stătea cu amândouă picioarele în evul mediu

Figura lui Francis Bacon a apărut dintotdeauna plină de contradicţii. Deşi propagandist al ştiinţei moderne, constatăm că el mai stă cu amândouă picioarele bine înfipte în evul mediu. Formidabila reputaţie pe care a avut-o în timpul Renaşterii îi uimeşte pe cei care nu pot găsi nimic ştiinţific în metoda lui. Cursa spre ştiinţă a fost, începând din lumea antică şi până în timpurile lui Bacon, o cursă îndreptată spre despărţirea vizualului de celelalte simţuri. Dar această tendinţă are inseparabilă de cultura manuscrisului şi a tiparului.

Armatele de cetăţeni ale lui Cromwell şi Napoleon au fost manifestări ideale ale noii tehnologii

Ca istoric, Hayes ştie foarte bine că există ceva misterios în naţionalism. Naţionalismul n-a existat înainte de renaştere şi nu a apărut mai întâi ca o concepţie: „Nu filozofii aucreat voga naţionalismului. Când ei şi-au făcut apariţia, voga exista deja. Ei n-au făcut decât să o exprime, să o accentueze şi să o orienteze. Ei sunt extrem de utili istoricului pentru că îi furnizează exemple grăitoare de tendinţe moderne ale gândirii naţionaliste”. Hayes ridiculizează ideea că „masele sunt naţionaliste din instinct” sau că naţionalismul este un fenomen natural.
Răspunsul la problema pe care o pune Hayes rezidă în faptul că cuvântul tipărit a fost primul care a permis vizualizarea limbii naţionale şi apoi a creat acest mod de asociere omogenă care a făcut posibile industria modernă, pieţele şi plăcerea vizuală a condiţiei naţionale.

Downloadat de 176 ori