Mesaje de Paşte

Ca în fiecare an, la Miezul Nopţii, telefonul începe să ţiuie nervos. Asaltul mesajelor începe cu un iepuraş cât mai bogat şi continuă cu ouă, lumină, miel, sărbatoare … şi rime.

Dacă ar fi să faci un calcul nici unu la sută din mesajele pe care le primeşti nu sunt originale. Ori sunt copiate de pe net, ori sunt ediţii mai vechi din alţi ani… În plus, chiar dacă „românul s-a născut poet”, ar fi imposibil să fie atâţia fani ai genului liric.

Partea urâtă se întâmplă când primeşti acelaşi mesaj, la cinci minute diferenţă, de la persoane diferite. Fiasco-ul se continuă târziu în noapte cu o sumedenie de mesaje (junk) pe care le găseşti pe telefon.

Nu-mi spune că nu ai cunoscuţi, care abia leagă subiectul de predicat. Culmea ironiei este că tocmai ei se trezesc să trimită cele mai pompoase urări.

Urmează apoi cunoştinţele involuntare. Sunt acelea pe care le întâlneşti la metrou din An în Paşte 🙂 , sau ocazional în parc când ieşi cu iubita să te plimbi. (Tot aici intră şi categoria acelora care te sună doar când au nevoie de ceva, iar tu reprezinţi soluţia lor salvatoare iar ei îşi aduc aminte acest lucru…) Mesajul lor este atât de greţos, parcă ar încerca să te convingă de sinceritatea urărilor pe care ţi le transmit, deşi amândoi ştiţi că e doar un trend care te dezgustă şi mai tare.

Sunt şi mesajele speciale pe care le primeşti de la cei dragi şi de la persoanele cu un IQ mai ridicat. Aceste mesaje sunt personalizate, de obicei simple şi transmit cu adevărat o senzaţie care te bucură.

Există şi persoane care nu dau mesaje şi preferă să telefoneze (merg pe idea că “dacă îţi face plăcere să urezi ceva unui om, îl suni, îl auzi şi îl binecuvintezi”).

Sunt convins că şi anul acesta voi primi sute de mesaje, multe dintre ele de la persoane cu care n-am mai vorbit de foarte mult timp, sau cu care n-am absolut nici o treabă 🙂 şi care dau aceste mesaje din politeţe (sau din PR) . Mi-aş dori enorm să fiu ocolit de ele… aştept mai puţin de zece mesaje pline de esenţă de la câteva persoane care oricum nu trebuie să ştie nici ele 😉

Ca sfat, dacă îmi permiţi, ţi-aş recomanda să nu fii penibili cu mesaje date la gramadă (în care acordul este făcut la masculin, iar destinatarul este femeie) , sau cu mesaje care nu te reprezintă. Fii cât mai natural şi nu încerca să convingi cu talentul literar ieşit din comun, pe care oricum nu-l ai. Asta nu înseamnă că nu trebuie să trimiţi un mesaj medicului care te-a tratat recent sau profului de la liceu. Doar să nu uiţi că simplitatea este o virtute 😉

Sărbători Fericite!