Referat despre romanul Exuvii

March 21, 2009 scris de  
In categoria Romana

Autor: Simona Popescu, scriitoare romana.
Titlul: “Exuvii”-roman, Editura Polirom, Bucuresti, tiparit in iulie 2004.
Intamplarea povestita: nu se relateaza efectiv intamplari, romanul are ca tema redobandirea unitatii fintei umane.
Cadrul: diferite locuri locuite de naratoare in timpul copliariei( casa, scoala, ascuzisurile, etc).
Idei:
 Scriitoarea isi descrie viata sa de copil. Atunci cand in fiecare zi se intampla ceva neobisnuit, ceva care-ti atrage atentia sit e face sa fi mereu “ocupata”. Este descries un copil a carui imagine e bine cunoscuta de fiecare dintre noi: este vorba despre copilul mereu in cautare de ceva, caruia ii place sa descopere mereu ceva nou, care este mereu in cautare de obiecte si miresme noi. Astfel fiecare zi, la varsta asta este o aventura, iar in mintea copilului nu intra notiunea de viitor, el este atat de acapar de lucrurile care au loc in prezent incat nu se gandeste l ziu de maine “in gandul meu nu intra viitorul, viitorul era ceva care se intindea pana a doua zi.
 In “Cuiburi de hartie” este reliefata importanta cartii. Scriitoarea descrie tot felul de carti vazute din prisma copilului insetat de lectura. Ea ne impartaseste imaginea diferitelor cart ice i-au marcat existenta intregindui-o. Ea descrie calatoria in unviersul cartii periculoasa: cartile sunt frumoase insa nu trebuie sa te lasi absorbit de mesajul lor, trebuie sa mentii mereu contactul cu realitatea.
 Dintre toate cartile pe care autoarea le-a citit in copilarie, cea mai plina de aventuri i s-a parut cartea de bucate. O catre care-i trezea toate simturile si toata imaginatia. O carte veche cu desene in tus negru. Cartea aceasta de bucate o urmareste toata viati si chiar si acum ii nproduce amintiri urate.
 Cosmarurile copilei de 12 ani, care obisnuia sa adoarma in dulap sau in lada unde se tin asternuturile, purtau la varsta aceea un nume: DEDE. Autoarea, 20 de ani mai tarziu, incearca sa intre in pielea fetitei care era, stand in iarba intinsa si privind in sus la cerul instelat. Intr-o buna zi a fost gasita de parinti urlind in lada de asternuturi. Ei si-au imaginat ca s-a speriat de intuneric, ca cazut capacul, sau ca l-a vazut pe Dede. Dar ea tipa din alta pricina. In intunericul lazii, tot gandindu-se ajunsese sa se vada ca o baba urata , o sperietoare, un schelet ranjind. In momentul acela, autoarea s-a intalnit „cu mirosul si culoarea si gustul de carbon al fricii”, o frica ce o va insoti toata viata. Bunicile o invatasera sa creada in Dumnezeu, dar dupa ce citise Legendele Olimpului, ii era mai frica de zei.. Ea nu credea in bolboriselile nesincere ale babelor la slujba de duminica. In schimb, isi aduce aminte cum la 11 ani, intrand intr-o biserica veche cu peretii afumati, a vazut o pata cetoasa in mijlocul intunericului. Acolo era Dumnezeul ei fara chip, pe care mai tarziu la 15 ani l-a pierdut, in momentul cand a aflat citind opera unui filozof ca Dumnezeu nu exista. Atunci s-a eliberat cu adevarat, gandindu-se ca asa o sa se termine cu toata ticalosia ei trecuta si viitoare.
 In copilarie, scriitoarea avea ascunzisuri speciale numite vagauni: magazia uriasa, cosciugul maro al bunicii, butoiul cu fulgi, patulul, beciul, podul casei, podul grajdului, camera galbena, lada pentru plapuma, dulapul de haine, copaia de lemn noduroasa. Acolo ii placea sa-si scoata sandalele, sa-si dea jos rochita si sa-si toarne tarate cu care sa se frece pana i se inrosea pielea. Ii mai placea sa intre in hardaul cu malai si sa si-l toarne pe burta si pe spate, sau sa-si bage mana pana la cot in borcanul cu miere. In vagauni simtea o anumita lentoare a perceptiei, acolo si-a cunoscut pielea, trecand dintr-un sac de faina intr-unul cu malai. Asa a simtit cum pielea cuvintelor e o piele straina. Autoarea simte cuvintele impletite cu aer ca pe o colivie, ca pe o noua vagauna.

Download Exuvii

Downloadat de 2325 ori

Comments

  • Eduard Spack

    Multumesc MUUULT pt rezumat!!

  • Anonim

    .|. – ti-o dedic :))