Subcarpaţii şi Podişul Getic

February 18, 2009 scris de  
In categoria Geografie

Subcarpatii Getici reprezinta sectorul vestic al Subcarpatilor. Impreuna cu Podisul Getic formeaza o treapta de racord (de legatura) intre Carpatii Meridionali si Campia Romana, avind un caracter piemontan de ansamblu.
Legatura intre Subcarpati si Podisul Getic este foarte strinsa; astfel marginea
sudica a Subcarpatilor Getici coincide cu inceputul Podisului Getic (Dealul Negru, Dealul Birzei, Dealul Bran).
Spre nord Carpatii Meridionali sunt delimitati de Subcarpatii Getici printr-un abrupt rezultat din ridicarea regiunii montane la sfirsitul Pliocenului (cu aproape 1.000 m).
Limita de est o reprezinta Dambovita (spre Subcarpatii Curburii), iar limita de vest Valea Motrului (spre Podisul Mehedinti).
Relief si subdiviziuni
Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind in acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Cutele (succesiunea de anticlinale si sinclinale) sunt mai slab exprimate comparativ cu Subcarpatii Curburii.
Relieful de dealuri ii aseamana cu regiunile de deal si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunile montane. Pe alocuri apar si cute “diapire” (cu simburi de sare), cum ar fi la Ocnele Mari.
Altitudinea medie este de 500-600 m, mai coborita in partea de vest (400-500 m) si mai ridicata in est (700-1.000 m).
Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de 1.018 m (Magura Matau), desi spre contactul cu muntele se intilnesc si inaltimi mai mari (1.150 m).
Altitudinea minima coboara sub 300 m in Depresiunea Tirgu Jiu. Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de la curbura) se afla in prezent intr-o miscare de ridicare.
Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea – dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul Getic – a cite doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:
a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni “submontane” puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune, cum ar fi Depresiunea Campulung (pe riul Tirgului), Arefu (pe Arges), Jiblea (pe Olt), Horezu, Polovraci (pe Oltet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe riul cu acelasi nume;
b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter “intern” (dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura Matau (1.018 m), Dealul Carlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile Gorjului.
c) un al doilea sir de depresiuni (“intracolinare”), cum ar fi depresiunile intracolinare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare;
d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior (dealuri “externe”) foarte slab cutate, de unde incepe marginea Podisului Getic; Dealul Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), Dealul Bran (333 m).
O importanta aparte o au depresiunile situate la extremitati – Depresiunea Campulung (submontana) si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare (intracolinara).
Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Riul Tirgului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui “cimp lung”), aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti.
Depresiunea Tirgu Jiu – Campu Mare, situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici, este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal extern); spre est se intinde pina la Gilort, iar spre vest pina la Motru; depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatica (sub 300 m), este strabatuta de Jiu, si are aspectul unui “cimp mare” (de unde si denumirea de Campu Mare).
Clima
Subcarpatii Getici au un climat de dealuri, influentat de altitudine si pozitia in sudul Carpatilor Meridionali (de unde un caracter de “adapost”, pe ansamblu).
Caracteristicile elementelor climatice:

a) Regimul termic.
Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10oC (in Depresiunea Tirgu Jiu – Campu Mare), 9oC pe cea mai mare intindere (indeosebi in depresiuni), scazind apoi cu inaltimea la 8oC si 7oC (la peste 900 m).
Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) scade cu inaltimea, corespunzator, de la 22oC la 20oC, iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de la -1oC (in Depresiunea Tirgu Jiu) la -2o C, -3oC la cele mai mari altitudini.

b) Regimul eolian cuprinde vinturile circulatiei generale (Vinturile de Vest) si fenomene de foen (Vintu Mare).

Diferentieri climatice.
Pe fondul climatului de dealuri exista un etaj de dealuri inalte (la peste 500 m) si de dealuri joase (sub 500 m), in depresiuni.
Depresiunile submontane din partea de vest au un climat specific. Pe ansamblu este un climat de tranzitie intre climatul cu influente submediteraniene (spre Podisul Mehedinti) si climatul de ariditate (din est).
Hidrografia
a) Riurile principale care strabat Subcarpatii Getici sunt Jiu, Olt, Arges si afluentii acestora. Jiul primeste ca afluenti (in afara zonei subcarpatice) Motru si Gilortul, iar in apropierea lacului Ceauru, riul Tismana. Oltul are ca afluenti pe Oltet (cu Cerna) si Topolog, iar Argesul primeste pe Vislan, Riu Doamnei, Riu Tirgului, Argesel si Dimbovita.
b) Lacurile din Subcarpatii Getici sunt de mai multe categorii:
– lacuri in masive de sare: Ocnele Mari;
– lacul pentru hidroamelioratii (si apa potabila si industriala) Ceauru, pe Jiu, in Depresiunea Tirgu Jiu – Campu Mare;
– lacuri hidroenergetice: pe Olt (in sectorul dintre Cozia si Ocnele Mari) si pe Arges (intre Vidraru si Curtea de Arges);
c) Apele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului).
In unele locuri apar la suprafata sub forma unor izvoare minerale (Baile Olanesti, Baile Govora).
Invelisul biogeografic si pedogeografic

a) Vegetatia predominanta este vegetatia forestiera cuprinzind paduri de stejar (pina la 500 m), paduri de amestec stejar-fag (intre 400 si 600 m) si paduri de fag (pe dealurile mai inalte).
Etajul stejarului cuprinde cer, girnita, stejar pedunculat, gorun, la care se adauga alte foioase (carpen, ulm, tei).
Etajul fagului caracterizeaza dealurile subcarpatice. In partea de vest a Subcarpatilor Getici (indeosebi in depresiunea Tirgu Jiu – Campu Mare) apar si specii meridionale, submediteraneene.
Asemanator vegetatiei altor regiuni si cea a Subcarpatilor Getici este de data relativ recenta (postglaciara) si destul de mult transformata de activitatea antropica.

b) Fauna este, de asemenea, postglaciara. Predomina speciile comune padurilor de foioase, specifice fiind mistretul si viezurele, plus animale de prada, ca lupul, vulpea, pisica salbatica, pasari, cum sunt: ciocanitoarea, cinteza s.a., la care se adauga animale venite din silvostepa (iepurele) sau din padurile de munte (caprioara, veverita).
Riurile cuprind specii de pesti, intre care predomina cleanul si mreana. In partea de vest exista specii submediteraneene.

c) Solurile sunt, ca si in alte unitati geografice determinate de conditiile de relief, alcatuire geologica, clima, vegetatie.
Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale; cenusii si brun roscate) si la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate de un climat mai racoros si umed; exista si soluri azonale.

d) Dintre rezervatiile naturale se remarca cea de la Albesti (rezervatie geologica si paleontologica), din apropiere de Campulung.
Resursele naturale ale Subcarpatilor Getici sunt: petrolul, gazele naturale, lignitul, masivele de sare, paduri, pasuni, hidroenergie, izvoare minerale, la care se adauga suprafete de terenuri arabile.
Populatia si asezarile omenesti
Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii societatii omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor agricole. Reteaua de riuri influenteaza transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus la aparitia unor industrii noi.
Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale Tarii Romanesti: Campulung si Curtea de Arges.
Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km² pe ansamblul Subcarpatilor Getici. In depresiunile mari ajunge la 150 loc/km², iar pe dealuri se diminueaza corespunzator.
Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gorj) decit in est (Arges).
Exista deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre orasele mari, spre centre industriale noi), periodic (prilejuite de unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de pe Olt si Arges) si zilnic (navetism) spre orasele mari (Tg. Jiu, Ramnicu Valcea).
Asezarile rulare sunt in general mijlocii (500-1.500 loc.) si mici (sub 500 loc.) au o structura rasfirata (cu case printre gradini si vii), functii agricole, iar mai recent, functii miniere, industriale sau mixte.
Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant necooperativizata, ceea ce s-a rasfrint favorabil asupra functiilor economice si aspectului asezarilor rurale.
Asezarile urbane. In Subcarpatii Getici se afla situate urmatoarele orase: Campulung, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea, Baile Govora, Calimanesti, Baile Olanesti, Horezu, Bumbesti-Jiu, Ticleni, Targu Carbunesti (ultimele doua in zona de contact), Ocnele Mari, Novaci, Tirgu Jiu.
Campulung (44.000 loc.) prima capitala a Tarii Romanesti, oras de o insemnatate deosebita in evul mediu, are, in prezent o industrie cu profil complex (intreprinderea de autoturisme de teren ARO, combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei usoare), monumente istorice si culturale.
Curtea de Arges (36.000 loc.), are in prezent si o vocatie industriala (industrie electrotehnica, industria lemnului) si turistica.
Ramnicu Valcea (113.000 loc.), oras comercial inca din evul mediu, are o industrie bine reprezentata (rafinarie, combinat de prelucrare a lemnului, industria pielariei) si functie administrativa. Are un aspect urban modern si importante obiective turistice.
Tirgu Jiu (98.000 loc.) are industrii in interior (utilaj minier, industrie textila si alimentara) si in apropiere (combinatul de industrializare a lemnului de la Preajba, combinatul de lianti de la Barsesti, cea mai mare din tara); este un centru turistic, administrativ si comercial.
Celelalte orase au cite o ramura mai reprezentativa: Ocnele Mari – extractia sarii, Bumbesti-Jiu – industria constructoare de masini, Ticleni – extractia petrolului si gazelor naturale), Novaci si Horezu – industrie mica si artizanala. Altele au functie balneoclimaterica (Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti). Tirgu Carbunesti, oras cu o insemnatate regionala in trecut, isi cauta in prezent o identitate proprie.

Download Subcarpaţii şi Podişul Getic

Downloadat de 450 ori

Comments

  • stef

    prea llllllllluuuuuuuuuunnnnnnnnnnngggggggggggggg!!!!!!:( 🙁

  • stef

    naspa 🙁 🙁 🙁