Presedintia

February 24, 2009 scris de  
In categoria Politologie

1. SCURT ISTORIC
Titulatura de preşedinte al României a fost utilizată pentru prima oară de Nicolae Ceauşescu, care s-a proclamat preşedinte în 1974, dupa ce până atunci condusese statul din funcţia de secretar general al P.C.R.
Primul preşedinte al României democratice a fost Ion Iliescu; el a îndeplinit funcţia interimară de conducător al statului dupa Revoluţia din decembrie 1989 şi până la alegerile din 1990, apoi a fost ales prin vot democratic de 3 ori, fiind preşedinte al României între anii 1990-1992, 1992-1996 şi 2000-2004. În perioada 1996-2000, preşedintele României a fost Emil Constantinescu, iar începând cu anul 2004, funcţia este ocupată de Traian Basescu. Daca nu se vor face alegeri anticipate, următoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc în 2009.

2. ROL ŞI ATRIBUŢII
Rolul Preşedintelui
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României).

Alegerea Preşedintelui
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. […] Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 – Constituţia României).

Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 – Constituţia României).

Incompatibilităţi şi imunităţi
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.(Articolul 84 – Constituţia României).

Suspendarea din funcţie
În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 – Constituţia României).

Punerea sub acuzare
Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, cu votul a cel puţin două treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotarârii de condamnare. (Articolul 96 – Constituţia României).

Vacanţa funcţiei
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 – Constituţia României).

Interimatul funcţiei
Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 – Constituţia României).

Actele Preşedintelui
In exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituirea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnezază de primul-ministru. (Articolul 100 – Constiţutia României).

3. POLITICA INTERNĂ

Numirea Guvernului
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţa a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Preşedintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru. (Articolul 85 – Constituţia României).

Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de credinţă. (Articolul 104 – Constituţia României).
Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern. (Articolul 107 – Constituţia României).

Consultarea Guvernului
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. (Articolul 86 – Constitutia României).

Participarea la şedinţele Guvernului
Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politca externa, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

Promulgarea legilor
Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. (Articolul 77 – Constituţia României).

Dizolvarea Parlamentului
Dupa consultarea preşedintilor celor doua Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel putin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură data. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimile şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 – Constituţia României).

Referendumul
Preşedintele României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. (Articolul 90 – Constituţia României).

4. POLITICA EXTERNĂ
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României).

Preşedintele României reprezintă statul în relaţiile internaţionale şi, în aceasta calitate, încheie tratate în numele României sau poate da împuternicire, în aces scop, primului-ministru, ministrului afacerilor externe, altor membri ai guvernului sau unor reprezentanti diplomatici ai României. Pe baza împuternicirii date de Preşedintele României, Guvernul ia măsuri pentru iniţierea şi negocierea tratatelor internaţionale care se încheie în numele României. (Art. 1 -Legea 4/1991).

5. SIGURANŢA NAŢIONALĂ
Atribuţii în domeniul apărării
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituţia României).

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. (Articolul 119 – Constituţia României). Preşedintele României este preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (Articolul 3 – Legea 39/1990 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării). CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, de regulă trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie. (Articolul 5 – Legea 39/1990) Preşedintele CSAT coordonează şi îndrumă întreaga activitate a acestuia. (Articolul 6 – Legea 39/1990).

Alte atributii (Art. 94 – Constituţia României)
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.

PREŞEDINTELE ÎN EXERCIŢIU

TRAIAN BĂSESCU

Data şi locul naşterii: 4 noiembrie 1951, oraşul Basarabi, jud. Constanţ

Comisia Prezidenţială Consultativă pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat la data de 11 aprilie 2007, Decizia privind înfiinţarea Comisiei prezidenţiale consultative pentru analiza dictaturii comuniste din România.

Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România

Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România funcţionează în cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi are drept scopuri analiza stării actuale din domeniile educaţiei si cercetării româneşti şi elaborarea unor politici postaderare în educaţie şi cercetare, care să asigure:
1. integrarea ariei româneşti a educaţiei şi cercetării în aria europeană a educaţiei si cercetării;
2. competitivitatea la nivel internaţional a României în domeniile educaţiei şi cercetării;
3. identificarea şi structurarea elitelor din ţară şi diaspora în vederea colaborării cu instituţii din România.

BIBLIOGRAFIE

1.Constituţia României, 2003
2. Site-ul www.presidency.ro

Download Presedintia

Downloadat de 81 ori

Comments

  • dragos

    primul presedinte al romaniei a fost instaurat de comunisti si a fost Gheorghe Gheorghiu Dej de orientare “bolsevica” fiind istalat de ocupatia sovietica , Ceausescu a fost primul presedinte de orientare extrema dreapta din blocul comunist