Religia – obligatorie în licee

March 26, 2008 scris de  
In categoria Gossip

În ultimele săptămâni, problema religiei în şcoli şi licee a stârnit controverse şi a stat la baza mai multor dezbateri aprinse, toate legate de introducerea cursurilor de religie la liceu în noua Lege a învăţământului preuniversitar.

Într-o întâlnire desfăşurată la sfârşitul lunii trecute, la Palatul Patriarhal, reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai cultelor religioase au stabilit că religia va fi materie obligatorie şi la liceu.

Proiectul ar urma să fie înaintat parlamentului la jumătatea lunii viitoare, după analizarea tuturor propunerilor formulate la dezbaterile publice iniţiate de Ministerul Educaţiei. În momentul de faţă, materia este obligatorie doar în învăţământul primar şi gimnazial.

Poziţiile oficiale

Patriarhia Română şi-a prezentat poziţia printr-un comunicat de presă. Deşi pledează pentru păstrarea orelor de religie şi la liceu, Patriarhul Daniel se declară categoric împotriva oricărei forme de presiune care i-ar putea determina pe elevi să le frecventeze.

Societatea civilă propune ca elevii să opteze în scris pentru a studia religia. Astfel, Liga Pro Europa susţine că atât cei care vor să studieze religia, cât şi cei care nu doresc acest lucru ar trebui să-şi exprime în scris opţiunea la începutul fiecărui an şcolar.

Părerile tinerilor par să conteze cel mai puţin în această problemă care îi priveşte direct. Deşi prezenţi la o dezbatere care a avut loc la Palatul Palamentului, acum o săptămână, niciunul dintre elevi şi studenţi nu au apucat să îşi spună punctul de vedere pe parcursul celor aproape două ore de dezbateri.

Potrivit cifrelor furnizate de Liga Pro Europa, 81% dintre elevi consideră că religia este importantă. De asemenea, 41% dintre ei consideră că religia cultivă atitudinea de solidaritate umană.

Renunţarea la opţional – în defavoarea elevilor?

Renunţarea la opţional se poate face printr-o cerere scrisă, formulată de părinţi la începutul anului şcolar. De asemenea, elevii care au împlinit 16 ani vor putea decide singuri în această privinţă.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) susţine că niciun elev nu va fi sancţionat dacă nu vrea să studieze religia şi nici nu îi va fi afectată media generală. Mai mult pentru şcolarii care nu vor să înveţe religia, MECT va organiza ore de cultură generală sau alte discipline.

Mutarea nu este însă în avantajul tinerilor, deoarece, în această situaţie, ei ar fi nedreptăţiţi faţă de colegii lor căci, după cum se ştie din experienţa anilor trecuţi, notele la religie se obţin mai uşor decât la alte materii. Asta ar putea „cântări“ greu la sfârşitul gimnaziului, în condiţiile în care media generală a anilor de studiu contează în proporţie de 50% pentru admiterea la liceu.

Fără icoane în clasă

Tot luna trecută, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât decis scoaterea icoanelor din şcoli. „Războiul icoanelor“ a fost declanşat în 2006 de un profesor din Buzău, care a semnalat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării faptul că prezenţa simbolurilor religioase nedreptăţeşte atât persoanele de altă confesiune, cât şi ateii.

Ca o soluţie la această situaţie, Patriarhul Daniel a propus ca în instituţiile de învăţământ să fie amplasate panouri cu simbolurile tuturor cultelor recunoscute în România.

„Perle” din manualele de religie

Atenţie, elevi! Lipsa de credinţă poate provoca accidente! Este concluzia la care a ajuns Liga Pro Europa, după analiza a 32 de manuale şi un caiet de lucru pentru elevi, cadre didactice şi părinţi. Astfel, raportul „Educaţia religioasă în şcolile publice“ surprinde modul deplasat în care sunt tratate conceptele de „păcat” şi „pedeapsă” în manualele de religie. Echipa viatadeliceu vă prezintă câteva exemple:

Din categoria fapte rele: „Să te urci în copaci, să dormi duminica până la ora zece dimineaţa, să te joci cu mingea în clasă sau pe stradă“ („Religie. Cultul ortodox. Clasa I“, Ed. Sf. Mina, 2004)

„Vasilică este un copil rău. El s-a urcat pe o scară să strice cuibul rândunelelor. Dar a păţit-o! Dumnezeu l-a văzut şi i-a tras scara. Băiatul nu s-a mai putut bucura de vacanţă, având nevoie de tratament medical. Rândunelele zboară fericite şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că a avut grijă de ele“ („Abecedarul Micului Creştin“, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2002)

„Cât a trăit pe Pământ, Domnul nostru Iisus Hristos a făcut numai bine oamenilor. De aceea mulţi îl iubeau, îl urmau şi îl ascultau. Oamenii răi nu credeau că El este Dumnezeu“ („Religie. Cultul ortodox. Clasa I“, Ed. Sf. Mina, 2004).

Comments

  • zana

    Zeu străin

    Nu vă-nchinaţi la acel zeu,
    la efemera-i mântuire.
    El n-a salvat poporul său.
    Cum te va mântui pe tine?

    Tânjeam să trăim-n fericire,
    el ne-a făcut sângele greu.
    A adus sabia-n omenire.
    E-acesta fiul lui Dumnezeu?

    Să alungăm frica de năluci,
    natura ne e Dumnezeul viu.
    Salvarea noastră este aici
    nu-n cel ce vine din pustiu.

    Priviţi istoria ce-a urmat
    din vrajba cu poporul său,
    dâra de sânge ce-a lăsat
    cel ce-i crezut că-i Dumnezeu.

    În venerarea credincioşilor,
    an după an el se “renaşte”.
    Sângele curge-n măcelul mieilor,
    când e uscat sunt “sfinte” moaşte.

    De ce grupările creştine
    Trăiesc continuă învrăjbire?
    E răul ce le întreţine.
    “Salvarea” le e rătăcire.

    Dar zeul nostru e pe stânci,
    nu-i este foame şi nici sete.
    Nimeni nu-l poate răstigni,
    are picioarele în pietre.

    Ne-aţi luat altarele de foc,
    pe ele biserici înălţând.
    De-atunci nu mai avem noroc,
    sângerăm cu omul sângerând.

    N-avem nimica cu Avram
    şi zeul lui ce sânge cere.
    Căci venerăm izvor şi ram.
    Ele ne-or duce la-nviere.

    Cuţitul lui Avram străin ne este,
    să creadă alţii c-aduce mântuire.
    La noi mioara ne vorbeşte,
    Treimea sfântă? Flori, ape şi iubire.

    Noi credem în sânziana cântând,
    în glasu-i ce ne mângâie-n noapte,
    ascultăm pădurea, un râu susurând.
    “Iubire!” zâna ne spune în şoapte.

  • zana

    Jalea crucii

    Noi n-avem zeu ce-i răstignit
    şi sângerează de pe cruci.
    Al vostru-acolo s-a sfârşit,
    al nostru-i spirit sus pe stânci.

    Oare ne-om reveni vreodată
    din vraja demonului “sfânt”?
    Crucea lui cea-nsângerată,
    ne duce veşnic la mormânt.

    Ai lui au spus că-i drac în el,
    iar noi drept salvator îl luăm.
    Acelui demon deghizat în miel,
    azi miei tăiaţi îi închinăm.

    El zice că s-a dat morţii pe sine,
    din milă pentru ofranda de miel.
    Moartea-i nu a adus acel bine,
    “Învierea” lui e al mieilor măcel.

    Te chemăm adevărate Dumnezeu:
    Ne scapă de jalea celui pe cruce!
    Fii ce ai fost odată, al nostru zeu!
    Şi lumină, nu lacrimi, ne-aduce!

  • elev

    Nu vrem religie în şcoli

    Când ne vom trezi-n lumină?
    Când uităm eterna vină,
    că din păcat ne-am născut
    şi suntem un chip de lut?

    Dumnezeu ne vrea-n iubire
    nu-n eternă pătimire,
    ca să ducem cruci cu sânge
    pe stafie a tot plânge.

    Elev sărman orbit de cruce,
    salvare nici că-ţi va aduce.
    Te-i închina la-nsângerat,
    de mâna lui Satan eşti luat.

    În Biblie ne-aţi vârât capul,
    ca să ne intre-n minte dracul.
    Credeţi c-o să aveţi noroc?
    La crucea voastră vom da foc!

    Ce va urma de-acum-nainte?
    cum ne-oţi mai mutila la minte?
    Şi după popii de doi bani,
    ne-oţi da şi pastori şi imami?

  • pt cine este dumnezeu