Despre WebSiteStory si debutul lui Dan Chisu

May 16, 2010 scris de  
In categoria Gossip

Motto: “Şi pe vremea mea se întâmplau toate astea…” Teo

web-site-story“N-aveam săli de cinema cu sunet dolby, dar făceam cozi la filme ca să vedem “Liceeni” sau “Declaraţie de dragoste”. Ascultam muzica la maguri şi casuri aduse de la ruşi şi înregistram melodii străine de la “Vocea Americii”. Noi, unbelievable, n-am avut manele… Şi nu ne făceam dedicaţii muzicale în direct, primeam/trimiteam bilete în care ni se cerea/ceream prietenia.

Noi n-aveam bloguri pe net, completam oracole pline de poze decupate din almanahul “Cinema” şi scriam în loc de mail-uri lungi scrisori de dragoste. Adidaşii “originali” aveau trei dungi laterale, iar scurtele evadări, miros de ţigară de la polonezi şi de nechezol. Singura casă de modă renumită era solarul de la mare, unde veneau bişniţarii.

Noi nu ne-am dat niciodată beep-uri, aveam la colţ de stradă telefoane cu fise, cu receptoare prinse-n furcă.”

Din păcate noi nu aveam telefoane mobile cu cameră. N-am filmat nici cea mai tare farsă făcută celui mai bun amic şi nici n-am postat filmuleţe de la şcoală cu profesorii mai în vârstă. N-am filmat nici prima partidă de sex şi nici zilele de primăvară când chiuleam. Am sărit şi peste ultima zi de liceu sau de şcoală, peste majorate sau peste alte party-uri.

N-aveam nici net şi nopţile de vară deveneau cele mai faine momente nu pentru că navigam pe site-uri porno, sau pentru că “o ardeam pe chat”. Noi ieşeam afară cu băieţii să bem o bericică, să fumăm o ţigară pe şestache, să fim zguduiţi de primul amor. Cântam la chitară şi parcă momentele alea ne uneau mai mult ca orice. Probabil comunicam.

Toate astea mi le-am amintit cu o viteză fantastică după ce am văzut filmul lui Dan Chişu, WebSiteStory. Filmul nu vorbeşte deloc despre lucrurile de mai sus, ci din contră prezintă generaţia actuală cu toate problemele şi tentaţiile ei.

Aşa cum zic producătorii, “este o radiografie a unei lumi în care telefonul mobil devine cronicar iar netul devine mijloc de răspândire a oricărei probleme, fie ea reală, inventată sau doar imaginată.” Povestea este extrem de dinamică şi aduce în prim-plan două adolescente şi prietenia care le uneşte până dincolo de moarte.

Un film captivant care te ţine imobil pe scaun, un film normal, care probabil nu va lua foarte multe premii, dar cu siguranţă va fi succesul anului 2010. WebSiteStory este primul film românesc actual, care nu-ţi lasă senzaţia aia de peliculă prăfuită. Distribuţia este reuşită (Oreste Teodorescu face un rol mare), replicile sunt clare, iar muzica super bine adaptată.

WebSiteStory reprezintă debutul în lung-metraj al regizorului Dan Chişu. Şi dacă primul film semnat de Chişu arată atât de bine, nu vreau să-l ştiu pe urmatorul! S-ar putea să devin fan şi nu vreau !

Comments

  • Stefan

    Chiar daca pare trist,nu e chiar asa :D. si noi mai iesim afara,deabea asteptam noptile de vara! 😀 telefonul…dupa parerea mea e bun sa vorbesti cu parintii si prietenii apropiati.In orice caz trebuie sa recunoastem ca e o inventie indispensabila. Intradevar…acum am devenit comozi si indolenti. Inainte cand i spuneai unuia/uneia chiar si de pe telefonul Fix ca te intalnesti la ora x cu el/ea,pai nu prea iti permiteai sa intarzii…Acum il suni si i spui “ajung in n minute” sau “stii numai am chef sa ies,ai plecat de acasa?” Ma rog ideea e ca ne-am adaptat cu totii si poate socializarea este la alt nivel,dar ea tot exista. Am devenit prea comozi 😀 asta e clar… Cat despre film, chiar sunt curios edy,unde-l pot vedea? eu unul nu ma simt afectat de internet…la un asemenea nivel. diferentele materiale sunt cele mai mari probleme ale tinerilor de astazi 😀 parerea mea … Numai bine!

  • Edy

    @ Stefan – interesanta opinia ta. Din mai WebSiteStory este in cinematografe 🙂 Vizionare placuta! Chiar merita!

  • Citind articolul, imi cam pare rau ca poate m-am nascut tarziu. Te invidiez pentru ca tu poti sa-ti amintesti acele vremuri si eu nu. Iar daca e sa dau o fuga prin amintirile mele, multe (poate prea multe) sunt legate de internet si de “relatia speciala” pe care am construit-o cu el. 🙂 insa… privind partea plina a paharului, e bun si el la ceva si trebuie sa profit din plin de beneficiile pe care mi le acorda. Abia astept sa vad filmul. Genial articolul. Chiar te invidiez!

  • ale

    stie cumva cineva la ce cinematograf din bucuresti pot vedea filmul?multumesc