Despre prieteni

November 8, 2009 scris de  
In categoria Gossip

Un mare sportiv spunea că “trebuie să ai prieteni cât să-i numeri pe degetele de la o mână şi ei să nu ştie”. Perfect adevărat. Aş adăuga următoarele:

Prietenii te sună de ziua ta să-ţi ureze “La multi ani!”.Nu uită niciodată! Fie că e ziua de naştere, fie că e ziua onomastică. Adică, pentru cei care nu înţeleg ultimul termen, te cheamă Gheorghe, Vasile, Ion…

Pe prietenii adevăraţi îi suni în miez de noapte că ai rămas în pană pe autostradă, fără teama că te vor înjura că le-ai curmat somnul şi cu siguranţa că te vor “pescui”de-acolo.

Prietenii nu-ţi vor „fura” niciodată iubita. Nu vor încerca să te lucreze pe la spate şi să iasă cu tipa pe care tu ai iubit-o cândva sau pe care încă vrei să o cucereşti. E o chestiune de respect…

Prietenii te vor critica! Toţi cei care îţi vor dori binele te vor trage de mânecă. Nu te vor lăsa de capul tău să mergi cu turma. Vor fi acolo exact când ieşi pe arătură. E meritul lor să te aducă înapoi pe drum.

Cu prietenii nu simţi jenă sau inhibare. Cu prietenii eşti liber să mănânci un castron de cireşe, pe jos, în dormitorul tău.

– Tot cu prietenii împarţi cele mai faine clipe. Fie că e vorba de viaţa de liceu, de vacanţe, de majorate, petreceri sau baluri de boboci. Cu prietenii adevăraţi îţi petreci Sărbătorile şi sunt acolo, pentru tine, la fiecare moment important din viaţa ta. Inclusiv la absolvire sau admitere. Bucuria ţi-o trăieşti împărtăşind-o!

– Există şi reversul. Prietenii îţi sunt aproape şi în momentele mai puţin plăcute. Când eşti bolnav şi ai nevoie de o vorbă bună sau când altele şi mai grozave îţi sunt scoase în cale de viaţă.

Prietenii sunt cei care te trag după ei. Lângă ei ai ocazia să te ridici şi să-i ajuţi şi pe alţii la rândul tău să se ridice.

Prietenii ai ocazia să ţi-i alegi! Nu te naşti cu ei şi nici nu trebuie să-i accepţi.

Restul sunt doar cunoştinţe…

Comments

  • Bhm

    Ma intreb ce a dus la realizarea acestui articol atat de grotesc, penibil, subiectiv, deplasat si plin de clisee. Imi pare rau sa o spun, dar acest site/blog s-ar fi putut numi la fel de bine viatadeliceuinsam.
    Tot ce sper, domnule Edward Stanescu, e sa nu fii si tu unul dintre fericitii studenti ai Facultatii de Jurnalism care nu ar putea deosebi vreodata o carte de un calendar cu “gagici” goale.

  • Edy

    @ Bhm – Nu cred ca suntem atat de apropiati incat sa-ti dezvalui ideea de la care a pornit acest articol, dar te asigur ca inca imi aduc bine aminte ce a determinat aparitia materialului de fata.
    De asemenea, pot confirma ca am citit mai multe carti decat are un calendar file 😉

    Nu in ultimul rand iti multumesc pentru sugestia cu numele, dar nu ne intereseaza 🙂 In plus nici nu am inteles ce ai vrut sa scrii, dar poate nu ne ridicam noi la valoarea ta..

    Accept critica oricarui material, dar nu atacul asupra autorului, sub protectia unui pseudonim.

    Cu stima,

    PS: Nu am avut calendare cu gagici goale , am preferat sa defileze pe viu fetele 🙂

  • andreea

    foarte adevarat ce ai scris despre prieteni….doar ca unii din noi, probabil din teama de singuratate..refuza sa vada aceste lucruri si refuza sa-si revizuiasca asa-zisii prieteni din teama de a nu avea ce numara mai apoi…

  • Cinthy

    mare dreptate a avut acel mare Sportiv..curioasa as fi sa aflu despre cine e vorba…. cat despre catalogarea prietenilor…ai perfecta dreptate!

    P.S. i love’d you’re feedback!! 😛

  • Edy

    @ Cinthy – Este vorba de Claudiu Fometescu, fostul capitan al echipei de baschet Dinamo Bucuresti.